Temporal Distortion

by Randy Halverson

no title

Grigore Lese

Alexandrina Hristov - Om de lut

Mi-a trimis Dumnezeu un om de lut..
sa nu fiu singura pe pamant...
om de lut, cu ochi de cobalt
in apele lor adanci ma scald...

Mi-a trimis Dumnezeu un om de lut,
sa nu fiu singura.. pe pamant..
om de lut, cu gura de floare...
o vorba m-alïna.. alta ma doare...

summer nights..

sursa

Distant dreamer

Although you think I cope,
my head is filled with hope...
of some place other than here.

Although you think I smile,
inside all the while...
I'm wondering about my destiny.

I'm thinking about,
all the things,
I'd like to do in my life.

I'm a dreamer,
a distant dreamer,
dreaming for hope, from today.

Even when you see me frown,
my heart won't let me down,
because I know there's better things to come 

And when life gets tough,
I feel I've had enough,
I hold on to a distant star,

I'm thinking about,
all the things,
I'd like to do in my life...

...

Ada Milea

E trist la noi in cuget

E trist la noi in cuget si roza-i flescaita
Din radacina stearpa se fac acuma pipe
Si cucuveaua bate alene din aripe 
Scrutand maracinisul cu ochi de ebonita

La Cotroceni in noapte o flacara palpita
Legionarii striga mascari pe langa zid
E trist la noi in cuget si roza-i flescaita
Sepalele-i parlite peste pistil se-n-chid...si

Si dorm ca pruncii palizi cu burta istovita
Poporul se rasfata privind in galantare
Sunt portocale multe si apetitu-i mare
Dar strigatul 'La urne!'
Speranta ne-o incita...

E trist la noi in cuget si roza-i flescaita
Sepalele-i parlite peste pistil se-n-chid...si

Florence and The Machine

The dog days are over

Happiness hit her like a train on a track
Coming towards her stuck still no turning back
She hid around corners and she hid under beds
She killed it with kisses and from it she fled
With every bubble she sank with her drink
And washed it away down the kitchen sink

The dog days are over
The dog days are done
The horses are coming
So you better run

Run fast for your mother, run fast for your father
Run for your children, for your sisters and brothers
Leave all your love and your longing behind
You cant carry it with you if you want to survive

The dog days are over
The dog days are done
Can you hear the horses?
Because here they come

And I never wanted anything from you
Except everything you had and what was left after that too, oh
Happiness hit her like a bullet in the head
Struck from a great height by someone who should know better than that

Run fast for your mother, run fast for your father
Run for your children, for your sisters and brothers
Leave all your loving, your loving behind
You cant carry it with you if you want to survive

The dog days are over
The dog days are done
Can you hear the horses?
Because here they come

Vara promisa...

din partea tatei pentru mama 

'Te-as fi iubit cum n-ai mai fost
Ca un soldat in plin razboi
Dar uite, ploua fara rost
Iar intre noi.

Ca intr-o gara nu stiu cum
Cand unul vine si-altu-i dus
Si ratacim pe acelasi drum
In sens opus.

Ne rasfoieste timpul, femeie
Pe un peron vechi de gara
Tu Iliada, eu Odisee
Scrise de mult intr-o vara.

Te-as fi iubit ca un pandar
Iesind la drum in calea ta
Dar zilnic trece si-n zadar
Altcineva...

Suntem si noi ca doua punti
Pe apa unui singur dor
Dar despartiti de niste munti
Intamplator.

Ca un copil te-as fi iubit
Ce fura mere din vecini
Uitand ca totul e pazit
De-un gard cu spini.

Iar vara ce ne-a logodit
Cu brau de flori impurpurat
Ori a plecat, ori n-a venit
Cu-adevarat.'

Cu vant

in mine sa sufli cuvinte , vant,  

de viata , de timpuri in care ard,

abisuri, sa stiu, 

sa uit de indoiala .

incremeneste zambetele, iarna,

sa imi inund cu ele sufletul ,

de piatra , visele , se-ascund 

in tacerea clepsidrei.

hai , noapte, imbratiseaza-ma, 

sa ne prindem in zbor,

cu aurora, raze de inceput pe gene,

sa ne bucuram de inocenta

diminetii.

uite, anotimp, cum

sufletele poarta imbracaminti,

sofisticate, mimand stele

da-ti valul la o parte, lume ,

sa te vad razand.

astept sa te opresti, timp,

din mine, numeri galaxii 

cu viteza ideii,

sa iubesc, as mai vrea,

sa iubesc. 

Dans ordinar

Macabre fantasme iti framanta apusul

si lin te indeamna cu-abisul 

sa te contopesti

De cosmaruri ti-e plin asternutul 

a flori descompuse iti miroase sarutul

si dansul tau pe ritm de intuneric

nu mai astupa valurile

de senin 

Albastru mi-e gandul, tu vezi asfintitul

si-aluneci trist prin rauri de venin

un ras isteric ti-a inlocuit surasul 

te-ai tot hranit cu fructe de suspin 

si-asa de trist era cuvantul

oricum te-ai imbatat

cu disperare

N-ai stiut niciodata sa stii

ti-a placut doar franturi sa reinvii 

din ce-ai mai auzit cu ochi si vazut 

cu urechile cerate ale vremurilor

apoi le-ai imprastiat cu aplombul 

unor certitudini 

In iadul tau te ai pe tine 

caci ei sunt imuni la propovaduiri 

fantasmagorice si imputite figuri de stil 

si vrajba ,arma ta de pret, ce-ai crezut, ca firi 

sunt toate invaluite in grotescul

imaginatiei tale

Galeata e plina de timpul mort 

uscat si netrebnic iar chipul tau 

e galben si-n noapte nu te vezi oricum 

ai fost mereu inspaimantat de ceasul rau

secunda este praf si scrum 

in ora vesniciei

Infuzie de confuzie

sursa aici 

Albastru de senin

M-am saturat de baliverne si ipotetic vorbind

si platitudini, controverse si averse

Si-ascult mereu nimicuri ce rad in gand ,

fanfare si dileme, diverse si perverse

Cum s-au mai planuit si faurit fantastic

abisuri si-ascunzisuri si fantasme

Cum tatoneaza plaiuri, absurd si pleonastic

orbeci vazand lumini dupa miros, sarcasme

Si cantecele lor nemuritoare , arbitrare 

par a fi legamintele lor si albastru de senin

se vinde la legatura, supraevaluare

sau evolutie in ce directie ?, putin ,

Cat mai putin. Dar ce e oare mult si cand 

cuvintele vor spune ceva mai multe

Decat nimicul velin si stai asteptand 

materializarea vorbariei culte si marunte.

Si-atatia specialisti si analisti, 

cerceteaza balistica saraciei artistic,

Pe scene de sticla, la ore inalte, pesimisti

de foame adanca, grosolan si mistic

Se sting luminile si apa se-ngroasa

de-atata vulnerabilitate si incertitudini

Sufera stomacul de-angoasa servita

pe tavi cu audienta sporita , Houdini

E un om ca toti oamenii , doar ca are

dexteritate dobandita si manusi .

Shiny morning and simple truths of life.. illustrated

sursa aici

Abisale

    Dimineturile de chibrituri pareau mormane de cotcodaceli ecvestre. Ilustrul ilustratilor facea greva de nervi la usile portilor de langa intrarea iesirii din apropierea paletei de transparent incoerent. Era un mars subtil, mergea tactil, vedea lucid de imbecil, albastru de metil era seful patronilor de directori. Papadiosul despleticit mintea activ, se aplauda naiv si uneori mai mormaia zumzete ostracizate, se deschidea doar la inchidere. Si mai erau in piata de paiate multe cronometre asfixiate, se grabeau sa astepte. Unele, ele si altele se infuriau imense sa se ajunga din urma urmelor, era asa o galagie de la atata butaforie. S-au tot crapat interesele pana au ajuns la semaforizarea intermediarilor si simbolic s-a dus  la puscarie ca n-a mai avut loc, erau prea multe materiale fine si cretine. Insusi s-a apucat de imbucat povestea bucatilor si erau atat de multe ca nici el n-a mai stiut de unde sa termine cu inceputul, de altfel nici prietenul lui, insul, habarnavea dar nu se putea abtine sa se abtina. Intr-o buna zi de zi , zis si facut nu s-au putut si au plecat sa se intoarca ca mai bine era daca n-ar fi stiut si-au zis si n-au facut, nu ca n-au vrut ci pentru ca n-au putut . Si-atunci, speluncile s-au umplut cu halbe de nepasare pasuita, albe siropoase ca spuma credulului, geamanul incredibil. Ori era mirat ori era adevarat, s-a adeverit ca se mira de-adevaratelea. Sa lasam oratoria si circul a inceput sa mearga ca pe rotile cauciucului si cine striga mai tare urletul, era aplaudat integral si venerat funebru. Se ascundeau stiutorii de stiinta marunta dar umflata cu pluralisme dupa catadicseli fizionomice si figurative, ale altora bineinteles si neimportant. Acum painea era vanduta cu tona si toata lumea facea economie, nu de alta dar era mai mult spectacol ca inainte si vanzarile mergeau tinandu-se de mainile senzationale si neverosimile ale grosolanului. Muza zanelor se oripila cu pila la subterfugiul pantofilor de firma, i s-au zgariat antenele de la prea mult fosforescent si acum ce sa faca, sa se imbrace, sa se imbrace, sa se imbrace...Cand mirosind a usturoi nici gura nu-i miroase cand a dulcegarii paralelipipedice  duhnea a umbra un soi de nustiucare, oricum l-au adulmecat cercetatorii de trenuri  si l-au pus pe slabit silabe. Ei bine, adica bine, ei, gramofonii debusolati ca busola arata advers spre incert s-au gandit sa mai termine cu enormitatile ca oricum fraza freatica e sub nivelul vocabularului marii explicative. 

(va urma sa urmeze o urmare ..sau mai multe.. va multumesc pentru atentia intentionata)

Cesaria Evora ..

TIEMPO Y SILENCIO
(Time and Silence)
(written for Pedro Guerra by Luis Pastor)
Cesaria Evora (Cape Verde)


Una casa en el cielo
Un jardin en el mar
Una alondra en tu pecho
Un volver a empezar

Un deseo de estrellas
Un latir de gorrion
Una isla en tu cama
Una puesta de sol

Tiempo y silencio
Gritos y cantos
Cielos y besos
Voz y quebranto

Nacer en tu risa
Crecer en tu llanto
Vivir en tu espalda
Morir en tus brazos

*****
TIME AND SILENCE

A house in the sky
A garden in the sea.
A lark on your chest
A start all over again

A wish of stars
A sparrow's heartbeat
An island in your bed
A sunset

Time and silence
Screams and songs
Skies and kisses
Voice and grief

To be born in your laughter
To grow in your weeping
To live on your back
To die in your arms

Despre..(fetitei mele)

Despre nori si despre zane,
Care tes a lumii valuri
Despre zei si minotauri,
Pasari Phoenix si centauri
Despre El-zorab si mauri
Despre gand si despre fapte
Cum visam in zi si noapte
Despre azi si despre ploaie
Ce-a fost ieri si despre soare
Despre foc si Prometeu,
Aventuri si Odiseu
Despre vant si Alizeu
Despre cantec, despre arte,
Trubaduri, artisti si carte
Despre albastru si culoare
Gand, speranta si candoare
Despre flori si despre mare,
Oceanide si corabii
Despre multi eroi si sabii
Si curaj, virtuti si glorii
Despre alegoria vietii
Si blandetea diminetii
Despre alti copii si vremuri
Si fetita cu chibrituri si Cossette,
Gavroche si ganduri
De copil batut de vanturi
Despre munti, comori si aur,
Al naturii scump tezaur
Despre dragoste de codru
Si paduri de farmec pline
Cum alene raul mandru
Povesteste despre iele
Despre moti, tarani si stele
Despre viu si despre soarta
Cum isi canta si asteapta
Zburatorul, plang in soapta
Si craiese si cadane si printese
Despre tari indepartate
Si inaltimi infumurate
Si deserturi cu himere
Despre noi si vechi mistere
Despre cer si despre stele
Si ce sta ascuns in ele.
Despre a fi si despre bine
Despre vreme care vine
Despre dragoste, iubire
Despre toate astea, tie,
Mama iti va povesti.
Si tu sa asculti cuminte
De lume nu-ti fie teama
Mama e mereu cu tine
Te vegheza si te-invata
Despre tot si despre viata
Despre tot ce te astepta.
Cate zile imi sunt date
Imi sunt date pentru tine.

Exercitii de exorcizare sau in cautarea serenitatii

    Ce liniste ar fi daca nu ne-am mai imbuiba cu judecati sterile alimentate de prezumtii amare, condimentate cu dialoguri sterpe dar fierbinti ca nisipurile desertaciunii si aidoma unor cruciati luptand in numele adevarului NOSTRU si numai al nostru, n-am mai arde pe rug presupusi blasfemiatori ai propriei noastre realitati relative. Ce liniste ar fi daca nu ne-am mai auzi zgomotul armurii cu care ne inarmam zilnic intru anticiparea onor razboaie futile si ne-am aduce aminte sa imbracam macar uneori vestmintele bunei-credinte. Ce liniste ar fi daca tacerea stridenta si asurzitoare a nevorbirii sau boala ignorantei,  s-ar vindeca timpuriu cu leacurile gandirii fertile. Ce liniste ar fi daca nu ne-am mai catara furibunzi pe piedestaluri imaginate, construite pe spinari amorfe si cantitati de adjective intotdeauna de proportii cosmice, cu putoarea sufocanta a vanitatii (orice minunat parfum in cantitati gargantuesti miroase a ridicol) amagindu-ne naivi ca proiectarea suficienta a inchipuirilor despre noi insine vor duce la materializarea lor in existenta concreta.  (mai demult nu ni se parea banala frumusetea simplitatii). Ce liniste ar fi daca gura ni s-ar umple de fructele putrede ale denigrarii si n-am mai putea vorbi pana ne-am satura de ocara sa putem invata sa apreciem gustul nepretuit al iertarii, ambrozia uitarii. Ce liniste ar fi daca ne-am spala ochii cu ce este si NU cu ce-am vrea noi sa fie, daca n-am mai sucomba la fiecare lucru minunat pe care il intalnim si care NU suntem noi , sa-i imprumutam din minunatie si NU sa incercam sa-l distrugem ca sa nu ne fie eclipsata nevolnica noastra existenta. Ce liniste ar fi daca nu ne-am mai ascunde dupa perdele sarcastice si ultra-evidente in incercarea stupida de a masca propriile noastre neajunsuri, care de altfel ar ajunge sa inconjoare continente. Ce liniste ar fi daca ...
Sa ma mai gandesc ...

Somnul mecanic

Visam ca dorm
si ma trezeam in vis
sa-ti povestesc
cum nopti petrec dormind
un somn mecanic si abrupt,
steril si-apasator,
nu zbor, nu cant, nu plang
ci stau sa astept un vis
natang, absurd, copilaresc, orice  
ce m-ar hrani si-as fi un om mai viu,
obscura amorteala
Si-am atipit in ceas de zi
asa de oboseala,
sa ma gasesc altundeva,
sa ma aduc de unde-am fost
si nu mai sunt in ceas de seara.
Si-atunci cand m-am vazut visand
m-am amagit cu o himera, ca-s fi
dar nu-s deloc aici
si-s parca-n alta vara
Ma adormeam cu un ecou
al multor timpuri scurse,
de-ambrozie e somnul tau
copil frumos si dulce
ori visul meu e-acum naucitor
si-a vant uscat aduce.
Sa fur din noaptea ta as vrea
si doar pentru o clipa
sa pot sa dorm visand,
sa ma trezesc in soare
si-n luna sa mai atipesc,
sa ma trezesc in mare.

Mihai Cuzic - the wonderful photos of a wonderful photographer and friend

Ruxandra

   Ochii ei albastri de ocean se joaca de-a curcubeul cu soarele de dimineata, zambetul ei se sparge in mii de culori, in petalele galbene a sute de papadii si in oglinda verde a sferelor de roua, in perdelele albe si sensibile de nori care-i spun povesti cand e plictisita, in ochii caprui ai mamei topiti de dorul ei cand ea viseaza galaxii. Ea e o fiinta mica plamadita din praf de stele si seara, luna ii dezmiarda cu mangaieri de vant parul mofturos impletit cu raze de soare. Ea e un vis al marii si marea isi mai scrie un destin in ochii turcoaz inventati de valurile ei. Ochii ei sclipesc cu inocenta a doua stele indepartate, nu stiu sa minta planetele, nu se incapataneaza sa aiba mereu dreptate ca placile tectonice si nici nu se eschiveaza in tornade cand trebuie sa-si ceara iertare. Doua buze de catifea roz cu gust de vanilie vorbesc in cuvinte de basm si-o strungareata rade neincetat si molipsitor a veselie.  Manutele ei mici si curioase descifreaza pentru prima data anotimpurile si piciorusele de hobbit acum invata s-o duca spre minunate departari. Numele ei sta scris cu litere de lumina in cartea lumii. Ruxandra. Ruxandra mamei. Ruxandra mea.

The unforgettable.. Nat King Cole

There was a boy

A very strange enchanted boy

They say he wandered very far, very far

Over land and sea

A little shy

And sad of eye

But very wise

Was he

 

And then one day

A magic day he passed my way

And while we spoke of many things, fools and kings

This he said to me

"The greatest thing

You'll ever learn

Is just to love

And be loved

In return"

 

Tipete de pescarus

  Cand te-am reintalnit erai pierdut si te ascundeai in balonul tau de sapun surd. Vorbele mele iti pareau tipete de pescarus si ma priveai fara sa ma vezi prin sticla sparta lipita cu timp a invelitorii tale oarbe. Te conturai in cuvinte strambe si erai cladit in valuri care se spargeau nestiutoare, in lut moale,  in delirul tau prozaic. Iti astamparai setea cu ploi sensibile de flori de cires, cu regrete care plang la periferii, singuratice, in amanunte nesincere si ilustrate albe. Iti mai aduci aminte vremurile de dinaintea erei secretelor? Era placut, era mai mult verde si te placeai descult, nu-ti era rusine. Ce frangeri de maini straine, ce spaime, ce ridicol ? Masca te strange asa infasurat in nisip si nu vezi cum ti se scutura secunda. Iti curge epileptic spre un amurg evanescent si mov de liliac. Te-ai  lepadat de culpa si ti-ai facut cuib in neverosimil. Uite ce atenti sunt norii, ei vad atatea departari. As vrea sa-mi povestesti si tu dar ai incremenit de-atata frica, de-atatea balante, de-atatea ecuatii. Mie, sa imi gasesti refugiu acolo unde nu imbatranesc ciresii .Ce viu erai, acum esti trist si-ncrancenat.  Nu-i nimic, voi imprumuta niste scoici adanci sa te aud mai bine, poate azi sau poate nu te vei descifra niciodata. Ce frumos era mai demult. Ce mult as vrea sa ma lasi sa te iubesc.

Beautiful peace...

sursa aici