Equinox

  Umbre de ghiocei se perinda in jurul nucului meu plesuv urmand alene periplul sideral. In aer se simte un miros difuz de ceai si trandafiri nenascuti inca. Fascicule diamantate mangaie atent obrazul copilului meu si-i fura un zambet. Diafane aurore diurne imaginate de ochi si inimi se contureaza lent prin perdeaua de altostratus. Menestreli inaripati isi canta zgomotos partituri nemaiauzite . Saruturi tineresti sunt privite pe furis de oameni nevarstnici. Retina e tot mai flamanda, spectrul saracit de culoare..doar galben fertil si iluzia ierbii . Razboaie temporale tacite la crepuscul. Cohorte de furnici anuntand resurectia iminenta a himenopterelor . Salcii despuiate dansand frivol pe ritmuri de anotimp. Masti venetiene zac abandonate pe trotuare. Feromoni agresivi invadeaza eterul conturand vag viitoare iubiri. In pantece germeni de viata asteapta cuminti  intalnirea cu universul stiut. In parcuri vlastare de oameni tes asiduu planuri prometeice. Muze nevazute invioreaza amoruri prafuite . Pamantul geme si se pregateste sa nasca .

Naiada

      Nimfa isi cunostea soarta, stia ca timpul ei in adancul apelor in care traise era aproape de sfarsit, era felul ei de-a fi si se consolase demult cu asta. Totusi nu se putea abtine si il intreba deseori pe Poseidon de ce era asa, ea intotdeauna ii invidiase pe oameni. Ei nu erau inzestrati cu darul profetiei si traiau intr-o absoluta intamplare. Viata lor era un hazard aparent organizat si chiar daca le erau toarse deja fire din fusul destinului ei nu erau constienti de asta.

  Ce fericiti trebuie sa fie! se gandi Naiada si ofta. Ar fi vrut si ea sa traiasca fiecare zi ca si cum ar fi fost ultima, se gandea mereu ca fiecare sarut al soarelui cu marea la asfintit ar fi fost mult mai frumos, ca fiecare dimineata ar fi fost neintinata si-n ochii ei turcoaz napadira lacrimi sarate.

   Incerca sa nu mai planga, n-ar fi vrut ca lacrimile ei sa starneasca vreo furtuna. Totusi incepu sa ploua incet si valurile dansau haotic urmand suflarea ei.  Zefir isi intinse repede aripile pentru a imprastia norii si razele soarelui gadilau acum incet obrajii Nimfei. Se linisti si cobori in genunele care erau casa ei sperand la un somn care sa nu prevesteasca sorti mahnite si pustii..

Scrisoare catre fiica mea

Te-am chemat de nenumarate ori dar niciodata nu am crezut cu adevarat ca vei veni. Eram prietena cu Sisif si ne intovaraseam la caratul greutatilor, parea ca Atlas isi luase concediu si pusese pe umerii mei povara lumii, ma obisnuisem atat de mult incat nici nu mi se mai parea nici greu nici urat sa fac ce faceam, ajunsesem sa cred ca-mi place viata aceea. Toate s-au schimbat cand am stiut ca vei veni. Acum nu mai conta nimic, doar tu si eu in acel organic dans cosmic. Doar noi, eram impreuna, si-am impartit in doua galaxia. Si-ti povesteam mereu despre ziua in care ne vom intalni si despre cele care-i vor urma, iti cantam iubirea mea in gand si m-auzeai. Primul tau tipat a facut sa infloreasca mii de trandafiri. Cand te-ai nascut un quasar indepartat a scuipat ultima pulbere de foc. Asa a conspirat universul pentru ca tu sa existi..

Prezent

Alerg intr-o cursa nebuna fara punct de oprire
Cu un scop pe care il numesc eu devenire
Ma mai uit in urma uneori sa vad distanta scursa
Fire de nisip din clepsidra intoarsa

Fug in nestiinta catre viitorul indepartat
Si cred ca este un mare pacat
Prezentul imi dispare in aceasta alergare
Si ma avant in viitor cu nepasare

Viitorul prezent devine trecut
Si doar atunci imi dau seama ce-am facut
Privesc trecutul cu multa nostalgie
Si ma gandesc tot timpul numai la ce va sa fie

Asa se scurge incet, incet un timp prezent
Nu mai pot spune ca traiesc latent
‘’Acum ‘’ e un cuvant care nu mai are inteles
Il folosesc doar ca sa vad drumul ales

Prezent e imediat trecut si doar atunci simt
Ca totusi s-a intamplat ceva in acest timp
Acum nu stiu ca e acum , ca se intampla ceva
Doar imediat voi realiza ca nu a fost aievea

Si in calatoria mea terestra alerg cu neputinta
Stiind ca nu pot cu intreaga mea fiinta
Sa gasesc in viitorul ce va fi prezent
Scopul dupa care alerg atent

Si atunci continui aceasta cautare
Oricum nu cred ca are rezolvare
Drumul este de fapt raspunsul la intrebare
Prezentul este punctul de plecare