Popandaul turbat
si nevasta-sa Epopeea
Locuiau pe strada
Aberativa in casa Virtutii
virtuale .Virtute
non astutia! Ha ? latra stapana,
sa ne vorbim
muteste in limbi murdare, mutii ,
se plimbau
eleganti printre pubele , vina
mirosea
a nestiinta , a
splendoarea dizgratiei personale
iar Epopeea era
regina poporului popandacesc
Turbacel , cum ii placea suav sa-si alinte
consortul, era
doctor docent in materia Firesc,
preda
insulte,
catapulte si ghilotine oricui voia
sa-si dezvolte o
cultura de castraveti atomici
sau burti
gargantuesti pline cu filozofia,
cartierului in
care lancezea : Habarnamia
cu
accent pe toti a.
Iar vorbim in
limbi acute cu accente latente
urla Epopeea din
fundul cotetului , pardon !
al constientului, mancand cu zel aparente
rataciri si
vicii, slabiciuni, dintr-un un balon
mai ca pleznea
plin cu pacate de
moarte ale celor multi si prosti
a intregii
planete abjecte de fapt, caci Epopeea
nu se mai satura
de a compara comparatii
a enumera
enumeratii si a dispersa ceea
ce distorsiona
mintea ei
epopeica , mareica si Grandomanie
era numele fata
al Epopeei , iar daca nu erau
suficiente
elemente purgatorio–condamnabile
avea o scurtatura
sado-ventrilochista sau
altfel
spus isi inventa
conflicte ,
tragisme si sofisme intru stralucirea
ei pe ecranul
supradimensionat al trufiei
si-n natangia ei
comico-vulgara credea ca
chiar asa
era, iar Turbacel popandaul nevestei
ii alimenta
setea de nimic,
caci si el era gurmand de slabiciuni,
augumentari si
disproportionari ale celorlalti,
nesemnificativi
si viciati , prosti si depravati
urati si : Sa
demitizam perfectiunea imperfectiunii!
racni Epopeea,
dar cel mai hilar
,trist si barbar, grotesc si firesc
secret al
familiei epopeico-atomice era un vis
in care popandaii
visau ca traiesc un vis gargantuesc
visat de ei in
visul abis tocmai de ei scris .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu